Arhimandritul Ioan de la Hurezi, în atenția cercetătorilor Centrului de Studii Medievale și Premoderne „Sfântul Antim Ivireanul”

Lucrările secțiunii au fost deschise prin cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, care a subliniat importanța cercetării și valorificării moștenirii spirituale și culturale lăsate de înaintași: „Cea de-a XXIV-a sesiune anuală de comunicări științifice a Centrului de Studii Medievale și Premoderne „Sfântul Antim Ivireanul”, eveniment organizat în cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului, se înscrie în continuitatea unei frumoase și necesare lucrări de cercetare și de valorificare a patrimoniului spiritual și cultural al Bisericii Ortodoxe Române. Ajunsă la o nouă ediție, această manifestare mărturisește nu numai statornicia unei preocupări academice, ci și conștiința unei responsabilități: aceea de a păstra vie memoria Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, cel care a contribuit, prin credință, cultură și jertfelnică slujire, la configurarea identității spirituale a Râmnicului și a întregului spațiu românesc.
În persoana Sfântului Antim Ivireanul vedem în chip luminos vocația creștină de a transforma cultura într-o formă a mărturisirii credinței și frumusețea într-o cale către adevăr. Cartea tipărită, cuvântul predicat, ornamentul tipografic și imaginea constituie, în această perspectivă, forme prin care credința a fost cunoscută, transmisă și aprofundată. Cultura eclezială a devenit astfel o cultură a comuniunii.
Această perspectivă ne ajută să înțelegem și importanța deosebită a municipiului Râmnicu Vâlcea în istoria culturii și spiritualității românești. Prin lucrarea tipografică desfășurată aici, tradiția cărții bisericești a dobândit o nouă forță de iradiere. Este cunoscut faptul că volumele tipărite de Sfântul Antim au circulat în provinciile istorice românești, în spațiul grecesc, slav și arab, la Bălgrad/Alba Iulia, Alep, Veneţia și Tiflis, unde au fost folosite, integral sau parțial, în copii-manuscrise ori reeditate în veacul al XVIII-lea și în cel următor.
În aceeași perspectivă a lucrării duhovnicești și culturale trebuie evocată și personalitatea Arhimandritului Ioan de la Hurezi, a cărui prezență este legată în mod profund de epoca Sfântului Constantin Brâncoveanu și de atmosfera spirituală în care s-a dezvoltat cultura brâncovenească. Lucrarea sa duhovnicească și ctitoricească se înscrie în aceeași viziune asupra culturii ca expresie a credinței și asupra ctitoriei ca formă de mărturisire și slujire.
Arhimandritul Ioan de la Hurezi a avut un rol important în viața duhovnicească a familiei Sfântului Constantin Brâncoveanu, fiind socotit îndrumător duhovnicesc al acesteia. Într-o epocă în care familia domnească era profund implicată în susținerea Bisericii, a școlii, a tiparului și a artei sacre, îndrumarea duhovnicească dobândea o semnificație care depășea spațiul intim al vieții personale. Ea contribuia la formarea unei conștiințe în care responsabilitatea politică și socială era înțeleasă în lumina credinței și a slujirii aproapelui.
Ctitoria de la Hurezi constituie, în acest sens, una dintre cele mai reprezentative expresii ale spiritualității epocii brâncovenești. 
Înțelegerea acestei legături profunde dintre lucrarea duhovnicească și lucrarea ctitoricească este esențială pentru o receptare adecvată a epocii Sfântului Constantin Brâncoveanu. În acest context, exprimăm recunoștința noastră părintelui profesor Florin Șerbănescu pentru dragostea și dăruirea cu care a cercetat și a valorificat, în cadrul unui studiu dedicat, viața, personalitatea și lucrarea Arhimandritului Ioan de la Hurezi, precum și pentru bucuria de a fi prezent la această manifestare, îmbogățind prin contribuția sa științifică și duhovnicească dialogul nostru despre moștenirea spirituală și culturală a epocii brâncovenești.
Din această perspectivă, întâlnirea dintre Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu și Arhimandritul Ioan de la Hurezi poate fi înțeleasă ca expresie a unei epoci în care personalități diferite prin vocație și responsabilitate au contribuit la aceeași lucrare mărturisitoare.
 De aceea, cea de-a XXIV-a sesiune anuală de comunicări științifice oferă prilejul de a redescoperi mărturii duhovnicești și culturale care continuă să rodească în preocupările cercetătorilor actuali”.

Evenimentul a fost moderat de prof. dr. Ioan St. Lazăr și s-a înscris în programul celei de-a 24-a sesiuni anuale a Centrului de Studii Medievale și Premoderne „Antim Ivireanul”, desfășurată în perioada 10 septembrie – 1 octombrie 2026.

Programul a cuprins și lansarea volumului „Scrieri vechi. Explorări hermeneutice”, semnat de prof. dr. Florian Copcea. Cartea a fost prezentată de prof. Nelu Barbu, care a evidențiat valoarea cercetărilor reunite în volum și contribuția acestora la înțelegerea unor texte și mărturii aparținând culturii vechi.